Gunter Pauli - The Blue Economy - Full Length Complete Talk - May 6 2010 from Brendan Miller on Vimeo.

“And remember, where you have a concentration of power in a few hands, all too frequently men with the mentality of gangsters get control. History has proven that. All power corrupts; absolute power corrupts absolutely”

Majoritatea oamenilor nu reactioneaza decat inconstient la asemenea forte ascunse. De aceea e suficient sa concepem un “ceva mai mult” bine gandit, sa-l definim si sa-i dam o forma, pentru ca oamenii sa ne urmeze.”

Frank Herbert – Dune

Benigni a continuat cu “La vita e bella”

Hai sa le combinam cumva: Viata e gustoasa…

27 august 2008 – Pornind de la faptul ca Legea 35/2008 (Legea votului “uninominal”) nu reglementeaza organizarea si desfasurarea alegerilor partiale Guvernul Tariceanu adopta Ordonanta de urgenta nr. 97/2008 prin care se stabileste, printre altele, un termen de maxim 3 luni de zile pentru organizarea de alegeri partiale in cazul incetarii mandatului unui deputat sau senator.

29 octombrie 2008 – Senatul Romaniei adopta OuG 97/2008 fara amendamente referitoare la alegerile partiale.

29 septembrie 2009 – Camera Deputatilor adopta OuG nr.97/2008 cu 212 voturi pentru, 2 abtineri si 1 vot contra. DAR… cu un amendament referitor la alegerile partiale!
“La alegerile parţiale pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care, la alegerile generale, au îndeplinit pragul electoral prevăzut de prezentul titlu, individual sau într-o alianţă politică ori electorală. Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător.”

Rezultatul: Incalcarea flagranta a unui drept fundamental. Nici un candidat independent sau din partea unui partid neparlamentar nu poate participa in alegerile partiale.

Ce spune Constitutia Romaniei?

ARTICOLUL 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

ARTICOLUL 37
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.

Dezvoltarea naturala si normala a unei societati nu se poate realiza in absenta dialogului.

Stiu ca imi este dificil cateodata sa incerc sa il urmaresc pe cel ale carui opinii sunt diametral opuse modului meu de a gandi si a intelege. Stiu ca imi este mult mai usor sa ii aplic o eticheta si sa il ignor. Dar prefer sa nu o fac. Din mai multe motive.

In primul rand pentru ca in permanenta imi impun sa ma intreb daca sunt in posesia unui sistem de referinta sau de analiza care sa imi permita sa inteleg corect opinia contrara.

In al doilea rand  pentru ca … nu imi este frica sa recunosc atunci cand gresesc si nu imi este frica de cel diferit de mine.

Frica naste violenta, nu neaparat fizica. In lumea virtuala frica de cel diferit naste replici suburbane, imprecatii, interjectii si interdictii. Cel mai des sub acoperirea anonimatului.

In lumea virtuala s-a nascut un tribalism patetic. In jurul blogurilor ultra-partizane, mai precis in jurul “parintilor” acestor bloguri, se aglomereaza cateva “spirite” maleabile si ductile, strecurandu-se cu o abilitate demna de o cauza mai buna printre vizitatorii normali… Aceste constiinte tremurate si tremuratoare practica acrobatii uluitoare, trec de la alb la negru intr-o fractiune de secunda in incercarea disperata de a fi pe placul “stapanului”. De cele mai multe ori primesc cate o blanda mangaiere pe crestet si incurajari.

Ei sunt talibanii virtuali. Anonimi, posedati de adevaruri absolute, maniheisti in manifestare, preluand automat  ideile “liderului spiritual”, devenind deseori ridicoli cand incearca sa-si utilizeze propria ratiune. Convinsi pana la ultimul neuron ca servesc “CAUZA”.

Unelte patetice, robotzei…

Update: O noua campanie electorala, aceleasi obiceiuri…

Worst case scenario :

1. STATUL impune utilizarea de cipuri RFID in actele de identitate - pasaport, buletin, carnet de conducere, etc

2. In comert codurile de bare sunt inlocuite de etichete RFID - incluse in structura diferitelor produse, direct din ciclul de fabricatie (nu poti face asta cu un cod de bare)

Ce inseamna asta? Inseamna ca dupa ce ai cumparat un produs - pantaloni, bluza, telefon, geanta, etc, cipul RFID ramane in produs, asteptand cuminte si rabdator sa fie “citit”.
RECAPITULARE: Un cip RFID stocheaza in el o serie de informatii pe care o transmite atunci cand trece la o anumita distanta de o antena corespunzatoare, aflata in functiune.

3. STATUL amplaseaza antene RFID in locurile in care doreste sa monitorizeze ceva - adica PESTE TOT. Nota bene: costurile sunt mai mici decat in cazul sistemelor de monitorizare video.

4. Cum ar functiona sistemul. Cand treci prin dreptul antenei toate cipurile pe care le “ai” cu tine se activeaza si transmit datele continute, inclusiv codurile proprii ale cipului, unice pentru fiecare. Pasaportul a transmis un cod CP1, blugii de pe tine au transmis altul CB2, ceasul de la mana a transmis CC3, si tot asa. La nivelul bazei de date centrale unde sunt stranse datele receptionate este foarte simplu ca setul de coduri receptionat sa fie asociat cu ceteteanul respectiv. Prin urmare chiar daca iti lasi pasaportul acasa, blugii tai te identifica, la fel si ceasul, la fel si mobilul din buzunar, la fel si geanta de pe umar.

5. Umbla vorba ca la un moment dat s-a pus problema introducerii de elemente RFID si in bancnote.

6. Daca STATUL poate sa faca asta, atunci si alte structuri si organizatii mai mult, mai putin sau deloc legale si/sau bineintentionate o pot face.
 

Daca va puneti intrebarea referitoare la costuri si dificultatea de implementare a unui astfel de sistem ganditi-va un pic la faptul ca, atunci cand s-a inventat televiziunea nimeni nu si-ar fi putut imagina ca Londra va fi integral monitorizata video de catre statul britanic.

S-a pornit de la un eveniment cumplit, decesul de la Slatina, cauzat in mod evident de nepasarea nesimtirea personalului medical din spital. Reactie corecta si rapida a ministrului Ferrari, reactie tupeist-feudala a sefului Colegiului Medicilor. Pe fondul apetentei pentru scandal a televiziunilor s-a generat un tsunami de demonizare a practicantilor actului medical. Invazie de “cazuri” senzationale, de agramati sau cvasianalfabeti care isi exhibeaza aberatiile pe sticla: “a murit cu zile”, “medicii l-au terminat”, “tratamentul gresit l-a ingropat”. Nu pot sa spun ca sistemul nostru medical este raiul pe pamant, intamplarea face ca in zilele acestea interactionez din plin cu el si imi vine sa dau de pamant cu posesorii de halate albe, verzi, albastre sau visinii. Sunt aroganti, sunt dependenti de spaga, sunt inaccesibili si scarbosi. Dar, majoritatea dintre ei sunt buni la ceea ce fac. Si fac oamenii bine.

Un singur pacat au. Se simt bine in rolul de curve. Iau banii inainte. E marea lor problema de educatie. E rezultatul sistemului in care au intrat. E ceea ce vad cand ajung prima oara in spital. Banu’ inainte! Exceptiile sunt rare si in general sunt asociate cu elita profesionala.

In loc sa arunce cu noroiul stirilor de senzatie in discipolii lui Hipocrat, si sa treaca la urmatorul subiect fierbinte in 3-4 zile, mass-media ar trebui sa incerce sa-i invete pe doctori ca nu sunt curve. Sa-si faca treaba bine - pot s-o faca - si sa se bucure de banii primiti DUPA! La fel ca marea majoritate a oamenilor cu bun simt care intai presteaza si dupa aia incaseaza.

UPDATE: s-a fasait deja; tipic - din pacate.

24 de zile  update: NOU RECORD - 12 zile, detinator Liviu Dragneaaaaaaaaaaa
Record national de viteza la proba “Cat de repede zbor din minister”

19 zile
Intarziere fata de data initiala la care a fost anuntata discutarea bugetului. 

7,6%
Deprecierea leului fata de Euro.

4,4%
Rata somajului la 31 decembrie 2008.

Criza economica este o realitate, fiecare zi conteaza. Aberatiile politicianist-electorale trebuie sa inceteze. Campania electorala s-a facut pe banii sponsorilor, guvernarea se face pe impozitele noastre.  Fiecare dintre noi contribuim la plata salariilor ministrilor si parlamentarilor, sunt angajatii nostrii, trebuie sa munceasca.

Pe tabloul de bord al economiei se aprind beculetele de avarie dar nu s-au numit inca toti secretarii de stat in ministere. Nu mai vorbesc de presedintii sau directorii institutiilor din subordinea guvernului.

Vorbesc aici de pozitii care nu presupun negociere intre partidele coalitiei de guvernare. Sunt pozitii care se ocupa in urma deciziei interne a fiecarui partid. Sunt pozitii vitale pentru a asigura guvernarea efectiva si implementarea politicii guvernamentale. 

Fiecare partid a intrat in competitia electorala avand ca obiectiv sa castige “obligatia” de a guverna Romania. Se presupune ca atunci cand iti propui sa guvernezi singur, fie ca te numesti PDL sau PSD,  esti pregatit sa ocupi TOATE pozitiile necesare pentru a actiona coerent si eficient. Ai echipele pregatite pentru fiecare minister, stii ce oameni pastrezi din vechea guvernare si ce inlocuiesti. Ai un program de guvernare pregatit pe baza REALITATII si nu construit pe presupuneri. Si ACTIONEZI!

Ce se poate constata la o luna dupa preluarea guvernarii?

• Posturi neocupate la nivel de secretar de stat, 
• Directori demisi fara sa fie inlocuiti, 
• Directori care asteapta sa fie demisi, 
• Nesiguranta si haos. Haos din care nu prea vad cum poate sa apara ordinea.

Ce pluteste in aer?

• Fumul promisiunilor electorale imposibile
• Aroma negocierilor interne guvernate - la sange - de foame si lacomie. 
• Mirosul dulceag al neincrederii dintre oamenii aceluiasi partid.
• Duhoarea spaimei si a transpiratiei reci nascute din pierderea ciolanului

Buna dimineata, domnilor!

La munca!