Vanatoarea

Un nou sport national face furori in mass-media - vanatoarea de erori medicale, sau mai bine spus vanatoarea de medici.

S-a pornit de la un eveniment cumplit, decesul de la Slatina, cauzat in mod evident de nepasarea nesimtirea personalului medical din spital. Reactie corecta si rapida a ministrului Ferrari, reactie tupeist-feudala a sefului Colegiului Medicilor. Pe fondul apetentei pentru scandal a televiziunilor s-a generat un tsunami de demonizare a practicantilor actului medical. Invazie de “cazuri” senzationale, de agramati sau cvasianalfabeti care isi exhibeaza aberatiile pe sticla: “a murit cu zile”, “medicii l-au terminat”, “tratamentul gresit l-a ingropat”. Nu pot sa spun ca sistemul nostru medical este raiul pe pamant, intamplarea face ca in zilele acestea interactionez din plin cu el si imi vine sa dau de pamant cu posesorii de halate albe, verzi, albastre sau visinii. Sunt aroganti, sunt dependenti de spaga, sunt inaccesibili si scarbosi. Dar, majoritatea dintre ei sunt buni la ceea ce fac. Si fac oamenii bine.

Un singur pacat au. Se simt bine in rolul de curve. Iau banii inainte. E marea lor problema de educatie. E rezultatul sistemului in care au intrat. E ceea ce vad cand ajung prima oara in spital. Banu’ inainte! Exceptiile sunt rare si in general sunt asociate cu elita profesionala.

In loc sa arunce cu noroiul stirilor de senzatie in discipolii lui Hipocrat, si sa treaca la urmatorul subiect fierbinte in 3-4 zile, mass-media ar trebui sa incerce sa-i invete pe doctori ca nu sunt curve. Sa-si faca treaba bine - pot s-o faca - si sa se bucure de banii primiti DUPA! La fel ca marea majoritate a oamenilor cu bun simt care intai presteaza si dupa aia incaseaza.

UPDATE: s-a fasait deja; tipic - din pacate.